Nutriţionistul Adina Rusu spune că introducerea alimentelor ultra-procesate în alimentaţia de post poate contrabalansa toate beneficiile pe care le-ar putea aduce eliminarea produselor de origine animală din meniul zilnic, aspect confirmat de cercetări ştiinţifice recente, scrie Agerpres.

„Alimentaţia vegetariană, împreună cu efectele pe care activitatea religioasă le poate induce asupra psihicului, putându-se constitui într-o adevărată ‘resetare’ a organismului. În mod tradiţional, postul Paştelui era caracterizat prin creşterea consumului de vegetale specifice primăverii, cu multe salate şi mâncăruri pe bază de urzici, leurdă sau spanac, adevărate cocktail-uri de fitonutrienţi. 

În opinia specialistului, eliminarea produselor de origine animală din alimentaţie, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, poate contribui la scăderea aportului de grăsimi şi în special de grăsimi saturate şi de tip trans, compuşi nocivi pentru organismul uman.

„Cercetările ştiinţifice au arătat că postul religios are ca efect scăderea nivelului LDL – colesterolului seric, aşa-numitul colesterol ‘rău’, scăzând astfel riscul de ateroscleroză. consumul unei cantităţi optime de fibre alimentare este asociat cu scăderea riscului de boli cardiovasculare, de diabet şi chiar de cancer. Fiind urmat pe o perioadă determinată de timp, postul religios nu are influenţe majore asupra nivelului celor mai mulţi micronutrienţi, putându-se constata creşteri semnificative doar în cazul aportului de magneziu şi de folat. Puţinele studii realizate în acest sens au confirmat şi creşterea nivelului de antioxidanţi din organism, urmare a perioadei de post religios, contribuind astfel la scăderea stresului oxidativ”, a explicat Adina Rusu.

În ceea ce priveşte dezechilibrele alimentare care pot apărea, postul religios este asociat la noi în ţară, în mod tradiţional, cu o creştere a consumului de carbohidraţi, mai exact de pâine, orez, cartofi şi paste, şi cu scăderea aportului de proteine şi de grăsimi sănătoase, spune nutriţionistul.

„Este foarte important să avem o disciplină a meselor, astfel încât să ne putem ţine apetitul sub control. Distanţa foarte mare dintre mese poate duce la variaţii foarte mari ale glicemiei şi la creşterea apetitului, făcându-ne să controlăm tot mai greu ce şi cât mâncăm. De asemenea, este important să includem în alimentaţia noastră surse vegetale de proteine cât mai variate, cum ar fi hrişcă, năut, fasole, linte, tofu, quinoa sau nuci. Spre deosebire de alimentele de origine animală, care conţin proteine complete (cu toţi aminoacizii esenţiali – pe care organismul nu îi poate sintetiza), proteinele din plante sunt incomplete. Astfel, pentru a obţine toţi aminoacizii esenţiali trebuie să includem în meniul nostru surse vegetale diferite de proteine; cu alte cuvinte, să avem o alimentaţie cât mai diversificată. Consumul nucilor, seminţelor şi al uleiurilor sănătoase contribuie atât la reglarea apetitului, cât şi la asigurarea unui aport corespunzător de grăsimi sănătoase. Uleiul de măsline, de exemplu, pe lângă numeroase alte beneficii, este bogat în lipoproteine cu densitate mare (HDL), care contribuie la creşterea în organism a nivelului HDL – colesterol, ‘colesterolul bun’, scăzând riscul apariţiei plăcilor de aterom pe vasele sanguine”, mai spune Adina Rusu.

By admin