Mladici a fost condamnat la detenţie pe viaţă pentru responsabilitatea ce-i revine în masacrul din Srebreniţa şi pentru alte crime de război. Fostul general Ratko Mladici, de aproape 80 de ani, respinge orice vină pentru ororile din timpul războiului din Bosnia (1991-1995).

Instanța de la Haga a respins, marți, apelul lui Ratko Mladic, prin care acesta își contesta condamnarea din noiembrie 2017. El a atacat sentinţa în apel şi sentinţa definitivă a fost comunicată marţi  după-amiază.

Procurorul-șef al Națiunilor Unite, Serge Brammertz, a spus, înaintea declarării verdictului, că Mladic este vinovat, iar acțiunile sale dinaintea genocidului de la Srebenița, din iulie 1995, arată că acesta a fost premeditat: „Intenția era deja prezentă din 1992″. Supraviețuitorii masacrului de acum 26 de ani au urmărit în direct pronunțarea sentinței finale.  

În urmă cu patru ani, pe 22 noiembrie 2017, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia a fost condamnat  de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în 10 din cele 11 capete de acuzare, printre care și pentru genocid, la închisoare pe viață. În august 2020, când a început procesul în apel, Ratko Mladici a declarat că tribunalul este “un braţ al puterilor occidentale”, adăugând că el reprezintă în continuare “o ţintă pentru NATO”.

Mladici este considerat unul din principalii responsabili pentru crime de război şi genocid în timpul războiului din Bosnia (1992-1995), în cursul căruia au fost ucişi aproximativ 100.000 de oameni, alţi 2,2 milioane fiind siliţi să se refugieze. În oraşul bosniac Srebreniţa, militari sârbo-bosniaci au ucis în 1995 mai bine de 8000 de tineri bărbaţi musulmani. 

(Foto: generalul Mladic, în august 1995, dw.com)

Mladici a fost de asemenea declarat vinovat pentru că a orchestrat o campanie mai amplă de “purificare etnică” în vederea alungării musulmanilor şi bosniacilor din zone-cheie, în vederea creării unei Serbii Mari în fosta Iugoslavie, care s-a destrămat după căderea comunismului, relatează Deutsche Welle.

Mladici, care este considerat şi astăzi un apărător al poporului sârb de numeroşi etnici sârbi din Bosnia, a afirmat că a fost atras în războiul din Bosnia împotriva voinţei sale. Potrivit avocaţilor săi, nu există nicio legătură între fostul general şi crimele comise la Srebreniţa iar acuzaţiile de genocid în baza cărora a fost condamnat la detenţie pe viaţă sunt neîntemeiate.

Masacrul de la Srebenița. În 2007, Tribunalul de la Haga a decis că masacrul de la Srebrenița (Srebenice), primul comis în Europa după al Doilea Război Mondial, este un act de genocid. 

Procurorii au argumentat că Ratko Mladici, liderul politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadzici și președintele Serbiei Slobodan Milosevici au dus atunci o politică evidentă de „epurare etnică” în scopul de a crea o „Mare Serbie” pe teritoriul fostei Iugoslavii. Mladic a fost pus sub acuzare din 1995 dar nu a fost arestat, în Serbia, decât în martie 2011.

Fostul lider politic al sârbilor Radovan Karadzici, fost președinte al republicii Srpska, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru genocid în martie 2019.

Fostul președinte al fostei Iugoslavii și al Serbiei Slobodan Milosevici, a murit în detenție în martie 2006, în urma unui infarct, fiind găsit decedat în celula sa din închisoarea din Haga. Era acuzat de crime împotriva umanităţii, crime de război şi genocid. Principalele acuzații în procesul liderului sârb, început în februarie 2002, erau de crime împotriva umanităţii legate de războiul din Croația (1991-1992), de genocidul din Bosnia-Herțegovina (1992-1995) și de ordonarea atrocităților sârbilor din Kosovo, în 1999, în timpul incidentelor dintre sârbi, iugoslavi și albanezi.

By admin